Singura șansă

[Strofă]
Da, timpul trece mai repede decât gândeşti
Şi-orice-ţi doreşti e posibil, dar nu şi să-l opreşti
E incredibil de ce poveşti te loveşti
De-a lungul unei vieţi omeneşti
Mai ales pe plaiuri româneşti
Unde te umfli, să nu pari mic
C-altfel eşti luat de fraier când eşti darnic
Luat de sclav când eşti harnic
Te zbaţi zadarnic, dar tot suferi amarnic
Şi n-ai cum să răzbaţi că eşti remunerat jalnic
Şi-ajungi s-o arzi cu alţii incorect, pentru lei
Şi-ajungi să te crezi şi mai deştept, decât ei
Sau eşti un corporatist descurcăreţ cu ţinta?
Te-ai spăla pe şefuleţ, la funduleţ, cu limba?
Cineva are interesul să simţi stresul
Cineva te instigă mereu, chiar şi eu
Presupune, pe bune că-i presiune pe lume
Pusă prin televiziune, condusă de sume nebune
Când rutina te macină, ca pe feroase rugina
Când vina e mai grea, ca un pietroi in Glina
Vezi că-n Scriptură-i lumină pură
Da' duşmanul te fură că cică ştie el o scurtătură
Şi mulţi sunt în ispită da' ezită
Până se vor trezi că nu mai e pic de nisip în clepsidră
Am căutat în frica de a fi singur
Tu poţi să crezi ce vrei, da' cel mai bine-i să ştii sigur
Ne dau droguri care ne ţin jos
Şi normal că L-au discreditat pe Hristos, că-i periculos
Să nu poţi cumpăra un credincios, c-un bilet jegos
Şi nu mai poţi decât să-l judeci prejudicios
Seminţe bune mor pe sol secetos
Seminţe rele rezistă-n condiţii grele, e dureros
Şi nu-ţi rămâne decât să bagi şi să scoţi
Într-o lume de criminali şi de hoţi
De canibali şi roboţi
Cu gheare mari şi colţi
Cu arme, bani şi şorţ
Vezi, Doamne, par bigoţi
Dar oriunde la antipozi
Împart, tiranic, sorţi
De-aia vă zic: doar cu nişte veste antiglonţ
Am fi toţi practic morţi
Că nu există noţiunea de război temperat
Tocmai că nu moare cine l-a generat şi etcetera
Mulţi trăiesc în frică, fiindcă
Banii-i prostesc şi-i strică
Îi schimbă grotesc, ca pe Smeagol
Când sinceritatea-i considerată o boală gravă
Eu consider societatea actuală o sclavă
Eu zic că iubirea-i opusul controlului
Şi singura şansă a poporului împotriva monopolului
Şi-asta ar trebui să mă facă mai puternic
Dar cu jegoşii, tind să fiu la fel de nemernic
Mă duc în Iad zâmbitor, încrezător, că-n viitor
O să vă văd pe-acolo pe toţi, băi, bulangiilor!