Zori

[Intro]
De unde să știu eu tot
Dacă-i final sau început?
Crede-mă, aș vrea să-ți spun

[Strofa 1]
Tu vrei să știi ce-i adevărul și
Pe loc ai minți ca să poți să-l obții
Coboară de sus cu vise, cu tot
Privește-mă-n plin, viața-i un cotlon
Înghesuiți în el cu frici, cu somn
Noi vrem să evadăm
Unii vor tot de acum până-n zori
Tot, ce cuvânt anemic și gol
Alții pragmatici se gândesc de zor
Au o ață care leagă un oftat și-un dor
Omul este bun atunci când e sătul
Dar ce te faci când foamea îl sugrumă
Ipostaze vechi cad, azi e dator
Și devine alt om, da devine alt om
Și de vină-i alt om, noi nicicând
Nu ne putem pune-n locul nimănui, punct

[Refren]
De unde să știu eu tot
Dacă-i final sau început?
Crede-mă aș vrea să-ți spun
Dar n-am niciun răspuns
Nu vreau să te mint, nu pot
Mai bine rămân tăcut
Crede-mă aș vrea să-ți spun
Dar n-am niciun răspuns

[Strofa 2]
Ca și tine, mereu am câte o întrebare
E chiciură, lumea se toarnă în pahare
Se doarme pe care a uitare, tu numeri
Hipnoza banilor îți lasă urme
Și cioclii ridică din umeri
Suntem haine atârnate pe-o culme
Ai grijă de aur, ești ca un grifon
Săracii pictează cu roșu-n tifon
Și lumea stă-n ale sale chircită
Într-un lung paradox
Ca o femeie ușoară - solidă
Ce se vinde cu aromă de mosc

[Refren]
De unde să știu eu tot
Dacă-i final sau început?
Crede-mă aș vrea să-ți spun
Dar n-am niciun răspuns
Nu vreau să te mint, nu pot
Mai bine rămân tăcut
Crede-mă aș vrea să-ți spun
Dar n-am niciun răspuns

[Outro]
Am haina potrivită și viciul cel urât
Plouă neîncetat peste visele mele din lut
Am o rană mare care scrie neîntrerupt
Și ca să pot s-o vindec trebuie s-o ascult