Tu

[Strofa 1]
Te simt, ești singur
Când te văd la ea în brațe mi se schimbă anotimpul
Te știu, ești singur, singur
Mintea ți-e la ea, inima încă nu o vrea

[Pre-refren]
Și totuși brațele mele nu îți mai sunt de mult acasă
După cum te văd că tremuri, nu mai trece iarna noastră
În locul am insomnia, completează armonia
Dacă ți-e dor

[Refren]
Tu spune-mi câte nopți ai să mai fugi
Câte vise ai să-mi alungi
Tu
Te faci iertat, apoi dispari
Sufletul iar mi-l separi
Tu, tu

[Post-refren]
Îți zic „toamna-i adevărat”
Ea ne-a creat, ne-a sabotat, da
Tu
Tu spune-mi câte nopți ai să mai fugi
Câte vise ai să-mi alungi

[Strofa 2]
Iar dacă timpul nostru nu-i la fel
Lasă inima încet să se prefacă în vers, tu
Te-am scris prea mult ca să mai pot să sper
Spune-mi, tu mai crezi în noi?

[Pre-refren]
Și totuși brațele mele nu îți mai sunt de mult acasă
După cum te văd că tremuri, nu mai trece iarna noastră
În locul am insomnia, completează armonia
Dacă ți-e dor

[Refren]
Tu spune-mi câte nopți ai să mai fugi
Câte vise ai să-mi alungi
Tu
Te faci iertat, apoi dispari
Sufletul iar mi-l separi
Tu, tu

[Post-refren]
Îți zic „toamna-i adevărat”
Ea ne-a creat, ne-a sabotat, da
Tu
Tu spune-mi câte nopți ai să mai fugi
Câte vise ai să-mi alungi

[Outro]
Tu spune-mi câte nopți ai să mai fugi
Câte vise ai să-mi alungi