Tramvaiul sfârșitului

[Strofa 1]
E noapte iar în București, și frig
Oooh, ce n-aș da să mă-ncălzești
Pe umeri să-mi pui geaca ta
Și străzile gri să se prefacă-n catifea

[Pre-refren]
Îmi iau bilet spre fericire
Când frigul îmi îngheață, îmi îngheață inima
Și drumul mă duce la tine
Dar gândul nu mă lasă
Sper că te găsesc acasă

[Refren]
Iau tramvaiul și mă duc
La tine în brațe să ajung
Până асаѕă mаі е mult
Șі аbіа аștерt ѕă tе ѕărut
Іаu trаmvаіul 23
Сhіаr șі сu ultіmіі lеі
Ѕă tе lіреștі dе truрul mеu
Ѕă fіі о nоарtе dоаr аl mеu

[Strofa 2]
Credeam că mai aveam o șansă
Acum totul e clar
S-au dus visele noastre ca vinul din pahar
S-au dus și banii mei, doar pe tristețea mea
Am sfâșiat orașul să vin la ușa ta
Nu te-am iertat demult
Și tu ești cu ea la geam
Eu stau în fața blocului, mândrie nu mai am (oooh-ooh)

[Punte]
Tu ești ca o rană, ce încet mă-omoară
Zi-mi cum să te iert, băiete, a nu știu câta oară
Zi-mi cum să rămân normală
Zi-mi cum să nu țip pe stradă
Ce-ai vrea, iubire, să vă cânt balade la chitară?

[Refren]
Iau tramvaiul și mă duc
La mine acasă să mă culc
Nu mai am nici bani de vin, c-am vrut în brațe să te țin

[Outro]
Iau tramvaiul și mă duc
M-aș duce în lume unde apuc
Eu vreau să plec doar să te uit
Vreau să plec doar să te uit