Sonetul 149

[Strofa 1]
Poți tu să mă acuzi că nu mi-ești dragă
Când peste mine însumi țin la tine
Nu-mi ești în gând tiranic, când întreagă
Ființa-mi uit, așa cum îți convine?

[Refren]
Urăște-mă de vrei
M-am dumirit
Iubești pe cei ce văd
Eu am orbit

[Strofa 2]
Câți te urăsc și mi-s prieteni, oare
La câți te-ncrunți și mâna le-o mai strâng
Iar de mă cerți, osânda cea mai mare
Nu eu mi-o dau, cât îți arăt că plâng?

[Refren]
Urăște-mă de vrei
M-am dumirit
Iubești pe cei ce văd
Eu am orbit

[Solo de chitară]

[Strofa 3]
Ce merit oare-n mine strălucește
Prea mândru pentru a-ți da umil slujire
Când sufletu-mi scăderea ți-o slăvește
Iar tu îi poruncești doar c-o privire?

[Refren]
Urăște-mă de vrei
M-am dumirit
Iubești pe cei ce văd
Eu am orbit