Simț.

(Șarpe sub cămasă
RaPanoia în acțiunea Z...)

Simțul fără rațiune este nul, ca credința
Deconectează netul și suportă-ți conștiința
Am un șarpe sub cămașă și-mi dă fiori cruzi pe spinare
Amorțirea corporală-i un coșmar care nu doare

Ești o veselă tristă cuminte care tace
Mănânci numai căcaturi chiar dacă-ți displace
Natura ta timidă este ca mulțimea vidă
Redescoperă-ți senzația prin ratiunea insipidă

Eu nu educ pe nimeni muzica nu-i terapie
Că asculți numai ce vrei și mesaju-i egal zero
Dacă tu crezi că e uman să exiști prin amintiri
Atunci uită-le mai repede ca un parazit în lotus

Sa fii sănătos să ai cea mai frumoasă viață
Incorect și fortat, ca rima spusă-n greață
Vă urez noroc la toți toate cele bune
Trist ca adevărul spus prin mii și mii de glume

Ebriic stări faine dau halucinații
Dar dacă le abuzezi finalul o să fie tragic
Să nu speri prea mult să n-ai chiar nicio speranță
Să nu visezi treaz să nu te rogi la un zeu dramatic

Îmi dau drumul pe foaie, ca un labagiu turbat
Plin de silă-n mine prea multe chestii-am disecat
Ce să fac? Așa fost să fie n-am controlat nimic
Și doare gândul comic că rezultatul au fost muștele

Ocupația principală? Să mă-înec în traume
Ca un rrom într-o zicală și închide "farmele"
Te-ai lansat, ești cel mai tare! Acum dă autografe
Dar vorbești cu fanii tăi ca un pornstar într-o dezbatere

Eu n-am nimic de zis c-am fost mai mereu singur
Viața mea-i un track sinistru care nu-și știe sfârsitul
Sunt un șervețel uzat care-i băgat la reciclare
Sunt piesa maro de Lego care se rupe fără forțare

Narcisist și melancolic, ca o poveste "from the G.O.A.T."
Dar visez Clickeri și mi-e frică nu vă mai suport
Și-atunci când îmi este frică devin absurdist
Și las agresivitatea să zburde ca un ciclist

Dreapta-i mijlocie că prea mult s-a înclinat
Ca un cocoșat bolnav care nu s-a operat
Descentrat în centrul Terrei, ca o rețea deconectată
Ipocrit și păcătos, ești mai rău ca o babă

Uite ce comedic, indecisă ca o viespe
De-asta un uragan are nume de persoane
Feriți de un tsunami căci distrug lumi frumoase
Dar false ca tot ce am compus în scrisori arse

Cine esti tu sa judeci? Nu-mi cunoști mentalitatea
Nu-mi înțelegi vederea? De ce-ți dai cu părerea?
Sunt un strigoi la fel ca tine, așa că lasă-mă în pace
Și adevărul doare ca atunci când pui sare pe rană

Mi-am făcut ștrang la lustră
Dar simt că nu mă ține
Dacă era după mine
Aș fi scos lustra din fire

Mi-am făcut ștrang la lustră
Dar simt că nu mă ține
Dacă era după mine
Aș fi scos lustra din fire

(Mi-am făcut ștrang la lustră
Dar simt că nu mă ține
Dacă era după mine
Aș fi scos lustra din fire)