Povestea vieții mele

[Intro]
Bine așa!

[Verse 1]
Câteodată am impresia c-am trăit mai multe vieți
Mi-aduc aminte vag, acum, niște dimineți
Când mergeam de-a buşilea, fără griji, prin casă
Mă băgam sub orice scaun, m-ascundeam sub orice masă
Aud și-acum vocea mamei, cât e de frumoasă
Știa o mie și una de povești cu happy end
Basme, nu vrăjeală de-aia, ca la Disneyland
Când mergeam la piața Miniş, aproape de finish
Ne opream la leagăne, unde o rugam plângând
Mamă, conectează-ne!
Mi-e dor de nucu' cel bătrân, prietenu' meu cel mai bun
Când îl ochii îl văd și-acum
Limpede, cum dansează de nebun!
Dă din frunze și din ramuri să mă facă să rămân
Mi-aduc aminte, [?] a fost Carpați
Cu Popeye marinarul, care avea vreo cinci frați
Trag în piept scaii popii, de mi se roșește ochii
Clasa a-ntâia, prima zi, petrecută intre golani
Aveam un zâmbet larg pe buze și vreo șapte ani
Când am fost să iau juma' de pâine, cu cincizeci de bani
Da' asta parcă a fost acum cincizeci de mii de ani!
(Povestea vieții mele, asta-i povestea vieții mele!)

[Chorus]
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Scrise într-un fotoliu rupt de piele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Amintiri rupte dintr-un ocean de stele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Scrise într-un fotoliu rupt de piele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Amintiri rupte dintr-un ocean de stele

[Verse 2]
1995 e anu'
Când încep să umblu toată viața cu ghiozdanu'
Era diferit maidanu', nici nu exista Loganu'
"Ce frumoasă este viața!", ăsta îmi era sloganu'
Am învățat să număr banu' cu același abacus
Cu care-i măsura lui tata drojdia ca Baccus
Foarte rar făcea pe treazu'
Da' mă iubea nemărginit, cum iubea Louis, jazz-u'
Încă mai simt extazu', când aruncam bănuții în groapă, cu Mihai Viteazu
Nu știam ce-i ăla mers, alergam din vers în vers
În vers, în vers, în vers, în vers, în vers, în vers
Și câteodată si invers, în imitații de Converse
Aveam o energie cel puțin boombapstică
Și-atunci ai mei m-au dus la sala de gimnastică
Mi-aduc aminte, fratemiu, o fază ceva genu'
Eram io, copilu' și cu Mache, tenismenu'
Și în loc să luăm metrou' de la gară, am luat trenu'
Era atât de beat, că nu mai vedea terenu'
Și-am crezut pentru o clipă că refuză oxigenu'

[Chorus]
Asta-i povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Scrise într-un fotoliu rupt de piele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Amintiri rupte dintr-un ocean de stele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Scrise într-un fotoliu rupt de piele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Amintiri rupte dintr-un ocean de stele

[Verse 3]
Eu vin din era când era frumoasă Terra
Eu vin din era când era frumoasă Terra
Eu vin din era când era frumoasă Terra, ce vremuri!
Cand îmi aduc aminte, o să-ncepi și tu să tremuri
Dacă mă-nțelegi ce zic, n-aveam frică de nimic
Îi făceam pe toți să râdă, ca talentu' lui [?]
Ochiu' blond, și păru' albastru
Viața mea e-o comedie, soră cu dezastru'
Când intrasem la liceu, eram un super bagabont, super derbedeu
Am făcut multe măgarii, pe care tu nu le știi
Zeci de mii de poezii, (Zi!)
Mă țineam doar de prostii, (Zi!)
Mă trezeam doar din beții, (Zi!)
Am lucrat în multe locuri
Și peste tot, am aplicat doar legea dintre blocuri
O ard în focuri, pe primele locuri, cu rimele-n topuri
Mi-am iubit surorile, mai mult decât ochii din cap
Și mai am o dragoste, se cheamă rap!

[Pre-Chorus]
Asta-i povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Scrise într-un fotoliu rupt de piele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Amintiri rupte dintr-un ocean de stele

[Chorus]
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Scrise într-un fotoliu rupt de piele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Amintiri rupte dintr-un ocean de stele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Scrise într-un fotoliu rupt de piele
Povestea vieții mele, și cu bune, și cu rele
Amintiri rupte dintr-un ocean de stele