Poezie urbana

[Anonimu'] UFO pe cer, nimeni nu-l vede
In mijlocu' strazii omuletu' verde
Nu suntem singuri, universu-i mare
Tot ce se-ntampla, nu-i pura-ntamplare (X2)

Poate-am zis c-am renuntat, da uite nu-i asa
Toata treaba nu e gata, pana n-o voi termina
La fel de High ca la-nceput, cand o ard cu Alienii
Un betivan poet, cand o ard cu pamantenii
Stau mana de mana cu doamna in negru
In stanga cu coasa, in dreapta cu micu'
Mai cum sa scap mai cum sa ies
Mai cum sa fiu calm, mai cum sa n-am stres
Doua lumi diferite privite din alta parte
Doua vieti separate conectate-n aparate
Se traduc prin butoane fara sa treaca la fapte
De la mare distanta stau inchise toate
Trei sunt gandurile care tre sa iasa
Au uitat combinatia si nu stiu ce sa faca
Isi intra-n alta stare sa nu isi aminteasca
Stau inchise-n teasta si-ncep sa-l plictiseasca

UFO pe cer, nimeni nu-l vede
In mijlocu' strazii omuletu' verde
Nu suntem singuri, universu-i mare
Tot ce se-ntampla, nu-i pura-ntamplare (X2)

[Cosmin 13] Ea imbracata in negru
Ea cu intunericul
Ea totusi privind luna
Numara stelele intruna
Vad somnul din geamuri de metrou
Evadarea prin stilou
Un stil nou pentru Treispe
Cerul asta, art nouveau
Si un demon are constiinta
Orasul are privire
Ma rog la ingeri de metal fara credinta
Cad in nestire
Noi nebuni precum genii
Neintelesi precum alienii
Ne retragem in zona tacerii... zenit!