Outro

[Strofa 1: Omu Gnom]
Ai revenit în atenția mea, după ce-a murit tata
Și faptu’ că mă gândesc la tine, definește maturitatea
Dac-o fac serios, existența-și găsește nulitatea
Și e păcat, și n-are legătură cu puritatea
Simt că fiecare zi-i o melodie, ce rulează-n boxe fin
Ironic, mulți își trăiesc viața, cu teamă c-o să vii
Știi că devine greu de suportat
Faptu’ că religia a apărut, fiindcă omului îi era constant frică de tine?
Acum te-apropii cu pași repezi, ca la hocei
Și nu știu dacă-s pregătit mental, sau dac-arăt OK
Mai lasă-mă un pic, uite, mă fac la inimă 2 chei
Vino mai târziu, mai lasă-mă să stau cu ai mei
Să mă scufund în ochii ei
Vreau să iubesc viața mai mult, să mă exprim, să fac mai multe
Să mă bucur ca un copil, să respir aer de munte
Să călătoresc, să strălucesc, ca un răsărit între clădiri
Că inevitabil o să apari, așa că nu te grăbi

[Strofa 2: Celălalt]
Și-a venit...
« Ai venit, în sfârșit! Te aștept de ceva zile
Sictirit de dureri în piept, și atâtea pastile
Chipule, ai îngropat cearcăne adânci
Timpule, ce păcat, parcă ne-arunci
Ai zburat fără escală, și-ai aterizat pe blat
Ce chin e la check-in… Dar eu ce caut la check-out?
Dacă mi-e frică să mor, mi-e frică de mor
Hai, c-am tirat de nevastă o citirică-n dormitor
Știi că nu ies din decor, fără un tabac
Deci ia un loc, un foc, un shot, și-o vorbă cu un babac
Am văzut în orice om mereu, gen, egalu’ meu
Ne-am tratat de parcă aș fi fost generalu’ eu
Am turnat ca pe burlan, berea nu spală păcate
Am explodat ca un vulcan, las multe cicatrici în spate
Toți și-au asumat riscuri, dorindu-și câștig
Dar nu vom trece Stixul, nici măcar cu un covrig
Cine poa’ să stea în fața sorții, să-i dea viață morții?
Suntem înveliți în aceeași perdea, cu toții
La final, vedem mai clar... » Semnat, un hoinar haiduc
Mai dă-mi o Cuba libre, și un trabuc, și-n fum mă duc...

[Strofa 3: Fratele]
Yo! Valsează mobila, așez din fire noduri
Fumu’ de țigară desenează-n ceară nuduri
Tu ai venit să-mi ceri, stai cu mâna-ntinsă
Nu vreau să-ți dau nimic, doamnă albă, aproape ninsă!
În vorba stinsă, când taci, tremură totul
Cutreieri corpul, scoți la iveală focul
Arzi ore cât o sută, faci scrum timpul
Ești drum simplu, de amintiri și riduri
Nu îmi este frică, și nu înțeleg ce strigi
Uite, parcă sunt drogat, într-o mare de seringi
Parcă mă desprind, rădăcini uscate cântă
Uite, preoția leagă, e o muzică de nuntă
Sunt totu-ntors, bluza îmi atinge josu’
Picioarele, tavanu’, și râde paradoxu’
Copilăria zburdă, împrăștiind ecou
Subit, totu’ se ascunde, în liniște, din nou...