Mintea mea

Știi, nu m-am obișnuit
Să mă trezesc și să privesc singură spre rasarit
Știi, locul tau e gol
Acasă în pat, pe canapea, lângă televizor

Nu am răbdare, nu am scăpare
Liniștea doare când dragostea moare
Dintr-o dată dispare

Orice secundă durează o lună
Când privesc înapoi
Eu nu mai am foi să scriu despre noi

Mintea mea nu acceptă lipsa ta
Gândește numai cum vrea
Numai cum vrea inima

Inima bate numai cum vrea ea
Încă e la tine
E inima de catifea

Știi, nu m-am obișnuit
Oamenii nu știu că de zâmbete m-ai jefuit
Știi, vreau să mă opun
Îmi vinе să compun mii de piese, m-ai lăsat ca un nеbun
La iubire ai fost imun

Nu am răbdare, nu am scăpare
Liniștea doare când dragostea moare
Dintr-o dată dispare

Orice secundă durează o lună
Când privesc înapoi
Eu nu mai am foi să scriu despre noi

Mintea mea nu acceptă lipsa ta
Gândește numai cum vrea
Numai cum vrea inima

Inima bate numai cum vrea ea
Încă e la tine
E inima de catifea

Să iubești, uneori nu-i ușor, și tot ce-a fost
Pentru sufletul meu, știi, e adăpost
Dintr-o mie de gânduri, la toate aș renunța
Dar la tine, știi, n-aș putea

Mintea mea nu acceptă lipsa ta
Gândește numai cum vrea
Numai cum vrea inima

Inima bate numai cum vrea ea
Încă e la tine
E inima de catifea

Mintea mea nu acceptă lipsa ta
Inima bate numai cum vrea ea