Îți Lipsește Curajul

[Verse 2: Sisu Tudor]
E poate pe câmpurile de la Plevna
Sau în vagabonţii care îşi rup vena
E poate în ăla de la ţara care ară
Pune o sămânţă şi-avem să mâncăm o iarnă
E în ăia care dau, sufletului hrană
Îl face să doară, îi vindecă o rană
Îl pune într-o ramă, îl urcă pe o scară
E-n fraţii mei ce veseli, mai pierd încă o vară
E-n ăia care-s gata ca să moară pentru ţara
Şi pentru ăia care au plecat demult afară
Ascunşi poate în cală, rău n-o să le pară
C-au simţit c-aici curaju-i calitate rară
E-n ăia care speră c-o să vină inc-o vară
Şi-n ăia care ţin capu' sus pe timp de iarnă
Că soarele mai are, până să dispară
La orizont văd curaj, începe să răsară

[Verse 2: Dragonu']
Hai curaj, trecem peste falşi!
Peste şomaj, peste sevraj
Peste necaz dacă cazi azi tu să râzi
Raza zâmbetului tău luminează faţa
Faţa mai e dimineaţa, neaţa!
Următoarea glumă cade fix la ţanc
La ţambal să-mi cânţi în bar, (brraat!)
Domnu' lăutar, scripcar
Despre dragoste, amar, pahar
Jurăminte mari, iubiri de cocalar
Cu limbaj murdar, de mahalale
Cu case-n vale, cu fete frumoase ca florile rare
Flori albe, soare galben
Suntem oameni, zile s-avem
Cer albastru, şi-iarbă verde
Trebe apa, că să creştem
Curaj!