Dragostea doare

Stă închisă în dormitor
Părăsită pe covor
Cu ochii în lacrimi iarăși plânge
Durerea-n râuri repezi curge

Poze rupte peste tot
Amintirile iau foc
Inima de-abia îi mai bate
A pierdut din nou jumate

Mă întreb: „Oare lui îi pasă
Că l-a iubit, a suferit?
De ce nu mai vine acasă?”
E așa târziu, e așa târziu

[R:]
Doare, să știi
Că, oricât ți-ai dori
Dragostea e nedreaptă
Stă la pândă și așteaptă
Să îți deschizi inima
Ca să poată intra
Fură tot ce se poate
Rămâi în singurătate...

Nu se poate ridica
Ura-l ține la podea
Nu i-a spus niciun cuvânt
L-a lăsat în pat visând

Aveau planuri amândoi
Fata nu juca în doi...
Sau juca cu altcineva
În altă casă, altundeva

Mă intreb: „Oare ei îi pasă
Că l-a mințit, l-a folosit?
De ce nu mai merge acasă?”
E așa târziu, e așa târziu