Averile

Vad cum multi se lasa-ndepartati de sume
Preschimbati de lume, viata schimba multe
Pregatiti de lupte, sa mute mufe
Sa faca cute pe frunte, si timpu' asta cat de scurt e
Pleaca de acasa!
Dar dorul de casa nici banii n-o sa-l opreasca
Nici noua casa, si atunci cand iti suna ceasul
N-are curele de aur cu diamante sau strasuri!
Mi-asigur nepotii
Le strang o avere fiindca se taie din portii
Nu-mi ramane sa cred decat ca dragostea-i finesse
Ca e singura de neatins ca Eliot Ness

Ia-mi, Doamne, averile
Lasa-mi doar aproapele!
Lasa-mi, Doamne, doar atat
N-am nevoie de mai mult

Ia-mi, Doamne, averile!
Ia-mi, Doamne, averile!

Loialitatea-i adevar
Asta se stie de cand s-a muscat din mar
Marul muscat face poza mai buna
Dar te vei uita in gol la ea daca nimeni nu suna
Ia strange o avere tu, ma!
Sa-i vezi, manca-le-as gura lor, cum se aduna
Usor sa te ridice-n slavi cand levitezi
Intrebarea e: cine mai vine si atunci cand pierzi?
Si e greu sa te opresti cand prinzi o sansa
Tentatia e mare si nu te lasa
Dar nu e bogatie ca acasa
Atata fac pe sfantu’
Ma duc sa pun leii deoparte mi-a venit randul
Roar