Cei Căzuţi

Fir alb de vânt pur
Alcătuieşte fiinţa
Din sângele vărsat
Foc, gând, pământ şi apă, sloi din caverna străveche
Se înalţă-n pulsul lumii
În văzduhul nepătruns

Cei ce-o luaţi ’nainte
Amintiţi-vă de noi
Făuriţi în lumea nouă iertarea
Daţi-i-un nume demn de voi!

E-an-na!
E-an-na!
Navigaţi, lumini, spre
E-an-na!

Luna-i de sânge, soarele-i cenuşă
Fraţii au amuţit, tăiaţi de proprii fraţi

Cei ce-o luaţi ’nainte
Amintiţi-vă de noi
Făuriţi în lumea nouă iertarea
Daţi-i-un nume demn de voi!

Lame de sare-ascute
Gâtlejul nostru-n tăişul
Armelor ce exilează
Din trupuri verde frunzişul

Raze zglobii pre frunţile senine, senine
Lumina lichidă şi bezna curgătoare

E-an-na!
Da, E-an-na!

Şi când alături n-ai pe nimeni
Să-ţi aminteşti de glasul meu
Să ştii că-n zare, de eşti pur
Zace o lume verde mereu
Să rămâi curat!

Noi suntem cei căzuţi!
Noi suntem cei căzuţi!

Şi când alături n-ai pe nimeni
Să-ţi aminteşti de glasul meu
Să ştii că-n zare, de eşti pur
Zace o lume verde mereu
Să rămâi curat şi sincer!
Să nu răneşti, să nu ucizi!
Să ajuţi la rândul tău pe alţii
Şi vei fi printre cei căzuţi