Ceață la Pufești

[Verse 1: Kazi Ploae]
Stau pe canapea şi mănânc detergent, ăsta e mesajul piesei rap pe care o prestez
Lucrez sinistru la ceva nedefinibil sunt ceva total ambiguu ca un dicţionar de vise
Omu' vede că nu-i merge, s-a băgat între sclavi între ei devine rege
Numai că practic, nu prea are probe, încă susţine că nu s-a futut cu Andone
Dă-i o literă de lege, mai dă-i câteva litere că oricum nu înţelege
Interlop de apartament, tu furi bani de la părinţi şi vorbeşti de caracter
Când vin la microfon schimb sita, nu ştiu alţii cum sunt eu mă descurc fără Sida
Tradiţional ca ruşinea colosală, istoria naţiunii-ncepe cu o victorie romană
Fii bărbat! Nu te vinde, tu dai valoare vieţii tale necăjite prin
Luciditate, da ... ruşinea colectivă e în sufletele noastre...
Suntem săraci, ce cultură? Îţi amintesc de cum să taci în pula mea din gură!
Am crescut păsări călătoare şi a fost vina mea că ele nu ştiau să zboare
Coliziuni vaginale, tristeţi industriale, mega retardare
Alt rep nu are rost în sensul că recunosc, în sensul că nu cunosc
Îmi bag pula în gura lumii şi stilul e expresia directă a culturii
E la modu' eu şi restul lumii, când trăieşti între lupi înveţi să urli

[Chorus: Kazi Ploae]
Nu mai poate de talent
Două strofe şi refren
E direct pe sentiment
N-are cum să dea rateu
E pe filmul ăla fresh
O întorc ca la Ploieşti
El respiră prenadez
E super ceaţă la Pufeşti

[Verse 2: Kazi Ploae]
Dacă ai bani nu îţi trebuie talent, poţi să fii pornostar chiar dacă eşti impotent
Personaj impersonal închis în hertzi tridimensionali disfuncţional
Patriot numai cu numele e orişice nemernic, minciuna e o armă cu recul prea puternic
În România mă joc singur de-a MC-ul, sunt lipsit de orice clasă ca marxismul